Azbestul este extrem de periculos deoarece conține fibre minerale microscopice care, odată eliberate în aer și inhalate, pătrund adânc în plămâni, provocând inflamații cronice, cicatrici (azbestoză), cancer pulmonar și mezoteliom. Fiind durabil și rezistent la foc, a fost utilizat pe scară largă, dar fibrele sale sunt inalterabile, nedegradabile și cancerigene, având un potențial letal ridicat.
Azbestul se găsește în principal în materiale de construcții vechi (înainte de anii '90), cum ar fi acoperișuri de azbociment (plăci ondulate)țevi, izolații termice, plăci de faianță, adezivi și chituri. De asemenea, este prezent în mine din Rusia, China și Africa de Sud, precum și în depozite naturale de minerale. Totodata se regaseste in materiale izolante la trenurile modele vechi (vagoane in special), in industria grea sub forma de snururi de izolare, componente industriale, in anumite componente auto la modelele vechi (placute, etc), in anumite categoriile de vopsele/rasini, etc.
Azbestul este format din fibre microscopice, extrem de rezistente, care pot fi inhalate cu ușurință atunci când materialele care le conțin sunt deteriorate. Odată ajunse în plămâni, aceste fibre nu pot fi eliminate sau dizolvate de organism, provocând daune ireversibile pe termen lung.
Afecțiunile cauzate de azbest pot apărea după o perioadă foarte lungă, între 10 și 40 de ani de la momentul expunerii.
Afecțiuni respiratorii grave:
- Azbestoza:O boală cronică prin care țesutul pulmonar se cicatrizează (fibroză), ducând la dificultăți respiratorii severe și dureri în piept.
- Mezoteliomul:O formă rară și agresivă de cancer care afectează membrana ce învelește plămânii (pleura) sau abdomenul (peritoneul).
- Cancerul pulmonar:Expunerea crește semnificativ riscul de cancer, în special în combinație cu fumatul.
Nivelul de risc: Conform Organizației Mondiale a Sănătății (WHO), toate tipurile de azbest sunt cancerigene pentru om, neexistând un prag de expunere considerat complet sigur.
Invizibilitatea: Fibrele sunt atât de fine încât plutesc în aer fără a fi văzute sau simțite, făcând inhalarea lor accidentală foarte probabilă în timpul renovărilor sau demolărilor necorespunzătoare.